Transparență, unitate, acțiune

Practica jocurilor de noroc

XLIII. Desfășurarea activității jocurilor de noroc tradiționale, în perioada stării de alertă


Ca urmare a măsurilor succesive de prelungire a stării de alertă, pe întreg teritoriul ţării, instituită prin hotărâri ale guvernului,organizatorii jocurilor de noroc tradiționale pot să pună în aplicare o serie de măsuripractice, în scopul atenuării consecințelor economico-sociale și pentru protejarea afacerilor.

Mai jos sintetizăm restricțiile impuse, asupra activității jocurilor de noroc tradiționale din România,  modul de punere în practică a acestora, precum și unele măsuri legale în scopul reducerii la minim a pierderilor generate de măsurile guvernamentale.

  1. Măsuri privind organizarea activității jocurilor de noroc tradiționale, în perioada stării de alertă:

a) se dispune organizarea muncii la domiciliu sau în regim de telemuncă, acolo unde specificul activităţii permite, în condiţiile art. 108-110 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale celor stabilite prin Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, cu modificările şi completările ulterioare;

b) în situaţia în care nu se poate desfăşura activitatea de către salariați, în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, în vederea evitării aglomerării transportului public și dacă au un număr mai mare de 50 de salariaţi, este obligatoriu să se organizeze programul de lucru astfel încât personalul să fie împărţit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea, la o diferenţă de cel puţin o oră;

c) organizarea activităţii la locul de muncă se va realiza, cu respectarea prevederilor legale emise de autorităţile competente în ceea ce priveşte prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 şi pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, ţinând cont şi de gradul de vaccinare a angajaţilor de la acel loc de muncă, atestat prin certificat de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 prezentat de salariaţii pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, precum şi de numărul de angajaţi care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 şi care deţin şi prezintă angajatorului adeverinţă eliberată de medicul de familie;

d) respectarea Ordinului comun, al ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului şi al ministrului sănătăţii, nr. 1088 din 16 iunie 2020, de aprobare a Regulamentelor privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor din sălile de pariuri precum și pentru stabilirea măsurilor specifice pentru locaţiile în care se desfăşoară activitatea de jocuri de noroc, în condiţii de securitate;

e) respectarea orarului de lucru cu publicul precum şi restricţiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea Grupului de suport   tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a comitetului judeţean sau al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;

f) respectarea obligaţiei de a scana codul QR, de pe certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19, folosind secţiunea "Verificare reguli interne" din aplicaţia mobilă "Check DCC", în vederea stabilirii autenticităţii, valabilităţii şi integrităţii certificatului, fără a se reţine niciun fel de date sau informaţii din documentul verificat.

  1. Modul de desfășurare a activității jocurilor de noroc tradiționale, în perioada stării de alertă, în funcție de gradul de incidență cumulată la 14 zile:

a) Gradul de incidență cumulată este mai mică sau egală cu 3 la 1.000 de locuitori

Activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc este permisă, până la capacitatea maximă a spaţiului, în toate județele precum și în toate localităţile.

b) Gradul de incidență cumulată este mai mare de 3 și mai mică sau egală cu 6 la 1.000 de locuitori

Activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în toate judeţele sau în toate localităţile cu condiția ca toate persoanele care participă la această activitate să:

  • fie vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;
  • prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore; 
  • se afle în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

c) Gradul de incidență cumulată este mai mare de 6 la 1.000 de locuitori

Activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în toate judeţele și toate localităţile, cu condiția ca toate persoanele care participă la această activitate să:

  • fie vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;
  • se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
  1. Unele măsuri, ale organizatorilor de jocuri de noroc, în scopul atenuării consecințelor economico-sociale și pentru protejarea afacerilor:

a) pe perioada stării de alertă și până la 31 decembrie 2021, dacă  organizatorul suspendă temporar contractul individual de muncă al salariaților, indemnizaţiile de care beneficiază aceștia se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. De aceste măsuri beneficiază salariaţii angajatorilor care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parţial conform unei declaraţii pe propria răspundere asumată de angajator. Indemnizaţia calculată de angajator este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii iar calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

b) reducerea temporară a timpului de muncă, pe perioada stării de alertă, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de alertă, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice, începând cu prima zi de aplicare efectivă a măsurii. În această perioadă salariații beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru. Reducerea timpului de muncă se aplică şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal;

c) recalcularea și ajustarea taxelor speciale, ca urmare a faptului că acestea reprezintă impozite pe servicii și ca o consecință a faptului că aceste obligații bugetare  trebuie să fie plătite ca rezultat al livrării respectivelor servicii, așa cum este prevăzut în Regulamentul UE 549 din 2013, obligatoriu de aplicat în toate statele membre, precum și ca urmare a punerii în aplicare a prevederilor din OUG 106/2020.



  •   09 noiembrie
  •   Anchidim Zăgrean

Articole Rombet