XLXXXVI. Analiza sistemului de impunere și a procedurilor administrative în activitatea jocurilor de noroc din România

Industria jocurilor de noroc din România, caracterizată printr-un dinamism accentuat și o expansiune continuă, reprezintă o sursă importantă de venituri bugetare, dar și un generator de provocări complexe în plan socio-economic și administrativ. Modul în care această activitate este integrată în sistemul național de impunere și supusă controlului statului constituie un subiect de permanentă actualitate și relevanță. Obiectivul principal al acestui demers analitic este de a examina în detaliu sistemul de impunere și procedurile administrative aplicabile sectorului jocurilor de noroc, explorând complexitatea reglementărilor, provocările cu care se confruntă atât operatorii economici, cât și autoritățile publice, și implicațiile acestui cadru asupra pieței și a bugetului de stat. Prin analiza mecanismelor de impunere – de la taxarea activității și impozitarea veniturilor operatorilor, la impozitarea câștigurilor jucătorilor – se urmărește conturarea unei perspective cuprinzătoare asupra unui domeniu cu o importanță economică incontestabilă, dar adesea marcat de controverse.

I. Definirea entităților responsabile sau beneficiare ale sistemului de impunere precum și al procedurilor administrative în activitatea jocurilor de noroc din România

Înțelegerea aprofundată a sistemului de impunere și a procedurilor administrative specifice jocurilor de noroc necesită, în primul rând, o definire clară a principalelor instituții cu atribuții în acest domeniu:

1. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN): Organ de specialitate al administrației publice centrale, ONJN deține responsabilitatea primordială în administrarea monopolului de stat privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc pe teritoriul României. Atribuțiile sale includ monitorizarea, supravegherea și controlul tuturor activităților din acest sector, precum și a celor conexe.

2. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF): Instituție publică centrală, ANAF este responsabilă în mod exclusiv cu administrarea, colectarea și controlul impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri ale bugetului general consolidat.

3. Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB): Această entitate are ca obiect de activitate primirea, analizarea, prelucrarea și diseminarea informațiilor cu caracter financiar. De asemenea, ONPCSB exercită funcții de supraveghere și control, conform legii, asupra entităților raportoare (inclusiv organizatorii de jocuri de noroc), în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului.

II. Beneficiari ai veniturilor din taxarea jocurilor de noroc

O parte importantă a veniturilor colectate din taxele specifice activității de jocuri de noroc este direcționată către susținerea unor domenii de interes public, contribuind la dezvoltarea culturii și sportului național.

1. Sportul Olimpic și Paralimpic: Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Național Paralimpic sunt organizații independente, apolitice și non-guvernamentale ce conduc mișcările olimpice și paralimpice din țară. Acestea beneficiază de un procent de 1%, respectiv 0,20%, din taxele percepute pentru obținerea licențelor de organizare și a autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc. Finanțarea include, de asemenea, procente din taxa de acces și din alte taxe prevăzute de legislația în vigoare (OUG nr. 77/2009).

2. Fondul Cultural Național: Acest fond a fost constituit cu scopul de a susține creația culturală contemporană și de a promova cultura română atât în țară, cât și în străinătate. El este beneficiarul unui procent de 0,5% din veniturile lunare realizate de organizatorii de jocuri de noroc.

3. Fondul Cinematografic: Pentru a încuraja și susține industria cinematografică națională, un procent de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc este direcționat anual către Fondul cinematografic.

Alocarea transparentă și eficientă a acestor fonduri reprezintă un aspect important al responsabilității sociale a industriei.

III. Analiza sistemului de impunere și a procedurilor administrative – ONJN

Activitatea ONJN în administrarea, colectarea și controlul anumitor taxe și contribuții, precum și în gestionarea procedurilor de conformare, prezintă o serie de provocări și necesități de optimizare:

A. Administrarea, colectarea și controlul contribuțiilor pentru promovarea Jocului Responsabil

Aceste contribuții, fie sume forfetare anuale, fie variabile (în funcție de numărul mijloacelor de joc), au natura juridică a unor creanțe bugetare și se execută conform Codului de procedură fiscală.

– Problematică Identificată: Ordinul ONJN nr. 142/2023, care aprobă modelele unor formulare pentru colectarea acestor contribuții, este în prezent necorelat cu ultimele modificări aduse legislației primare. Această disonanță legislativă generează incertitudine și dificultăți în individualizarea corectă și la timp a creanței bugetare.

– Necesități Legislative Urgente: Se impune adoptarea unei norme juridice secundare (ordin al președintelui ONJN) comprehensive, care să reglementeze în mod explicit:

1. Un model standardizat de declarație de impunere, care să constituie titlu de creanță bugetară, conform art. 94 și art. 95 din Codul de procedură fiscală.

2 Metodologia de calcul detaliată pentru fiecare tip de contribuție și termenele de depunere precise ale declarației.

3. Modalitățile de depunere a declarației, cu accent pe facilitarea depunerii electronice.

4. Procedura de notificare a plătitorilor și, în caz de neconformare, procedura de executare silită, în strictă concordanță cu prevederile Codului de procedură fiscală.

B. Taxele de administrare

ONJN percepe taxe pentru diverse servicii prestate (analiză documentație licențiere/autorizare, eliberare licență, integrare jocuri noi etc.). Asigurarea transparenței și predictibilității cuantumului acestor taxe și a procedurilor de achitare este esențială.

C. Colectarea informațiilor de conformare și provocările corelării datelor

ONJN colectează informații de la operatori pentru verificarea respectării condițiilor de licențiere și autorizare, inclusiv printr-o declarație lunară (conform Ordinului Președintelui ONJN nr. 179/2018) care evidențiază veniturile și taxele datorate.

– Problematică Identificată: Se constată o lipsă a unui act normativ specific care să stabilească în mod explicit obligația și procedura de corelare a datelor informative raportate la ONJN cu datele din declarațiile fiscale depuse la ANAF (ex: Declarația 100). Această lacună poate conduce la:

• Discrepanțe între bazele de date ale celor două instituții.

• Ineficiență în realizarea controalelor încrucișate.

• Posibilitatea subraportării veniturilor și, implicit, a taxelor datorate.

– Necesități Legislative: Este imperativă elaborarea și adoptarea unui act normativ care să instituie un mecanism clar de preluare și validare a datelor, asigurând concordanța între informațiile deținute de ONJN și cele administrate de ANAF, posibil prin interoperabilizarea sistemelor informatice.

D. Gestionarea solicitărilor de autoexcludere și a listelor de persoane indezirabile

Operatorii au obligația de a transmite la ONJN solicitările de autoexcludere (în 2 zile lucrătoare) și listele cu persoanele indezirabile (în 5 zile lucrătoare).

– Aspecte de monitorizat de către autorități:

• Eficacitatea reală a acestor mecanisme în protejarea jucătorilor vulnerabili.

• Adecvarea termenelor de raportare pentru o intervenție promptă.

• Dezvoltarea unei baze de date centralizate la nivelul ONJN, accesibilă în condiții de securitate operatorilor, pentru o mai bună gestionare a autoexcluderilor la nivel național.

E. Transmiterea contractelor de promovare

Operatorii trebuie să transmită la ONJN, în termen de 5 zile lucrătoare, contractele de promovare și orice modificări ale valorii acestora.

– Aspecte de monitorizat de către autorități:

• Capacitatea administrativă a ONJN de a analiza volumul mare de contracte și de a identifica potențialele nereguli sau practici publicitare înșelătoare/agresive.

• Necesitatea unor criterii și ghiduri clare, emise de ONJN, pentru evaluarea conformității mesajelor publicitare cu principiile jocului responsabil și cu legislația în vigoare privind protecția consumatorilor și a minorilor.

Concluzii și recomandări

Analiza sistemului de impunere și a procedurilor administrative din sectorul jocurilor de noroc din România relevă o serie de provocări sistemice care necesită intervenții prompte și coordonate din partea autorităților. Deficiențele în corelarea legislației secundare cu cea primară, lipsa unor norme metodologice clare pentru anumite creanțe bugetare și problemele în fluxurile informaționale între instituții pot afecta atât eficiența colectării veniturilor, cât și capacitatea statului de a exercita un control riguros.

Se recomandă următoarele direcții de acțiune:

1. Actualizarea și armonizarea cadrului normativ: Prioritizarea revizuirii și actualizării ordinelor Președintelui ONJN pentru a le alinia cu modificările recente ale OUG nr. 77/2009 și ale Codului de procedură fiscală, cu un accent deosebit pe normele privind contribuțiile pentru joc responsabil.

2. Elaborarea unor norme metodologice detaliate: Adoptarea unor norme clare și complete pentru stabilirea, declararea și colectarea contribuțiilor pentru joc responsabil, incluzând modele de formulare, metodologii de calcul, termene și proceduri de executare silită.

3. Îmbunătățirea colectării și corelării datelor:

– Emiterea unui act normativ care să reglementeze explicit fluxul și corelarea datelor între declarațiile informative depuse la ONJN și declarațiile fiscale depuse la ANAF.

– Accelerarea procesului de interoperabilizare a sistemelor informatice ale ONJN și ANAF pentru a permite verificări automate și schimb de informații în timp real.

4. Consolidarea capacității administrative a ONJN: Alocarea resurselor necesare și dezvoltarea expertizei în cadrul ONJN pentru o supraveghere și un control mai eficient al pieței, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea publicității și implementarea măsurilor de joc responsabil.

5. Digitalizarea procedurilor: Extinderea utilizării mijloacelor electronice pentru depunerea declarațiilor, plata taxelor și comunicarea cu operatorii, în vederea reducerii birocrației și creșterii eficienței administrative.

Abordarea concertată a acestor problematici este esențială pentru asigurarea unui cadru fiscal și administrativ predictibil, transparent și eficient în sectorul jocurilor de noroc, în beneficiul atât al bugetului de stat, cât și al protecției interesului public.

Notă: Prezenta analiză se concentrează cu precădere asupra rolului ONJN. Aspecte detaliate privind sistemul de impunere administrat de ANAF și obligațiile administrative față de celelalte instituții relevante vor face obiectul unor analize ulterioare.

Articol original publicat pe site-ul juridice.ro